Dictionar Roman Explicativ
 
 
Dictionar » Dictionar Roman-Roman » ablaţiune

ablaţiune

Adauga o definitie | Adauga un cuvant nou.

Toate A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z

Cuvant:  
*) pentru a cauta în dictionar utilizaţi caractere româneşti.

ablaţiune

Definitie preluata din dictionarul DEX Online Link

ablaţiúne s. f. 1. îndepărtare chirurgicală din corpul uman (o tumoare, un calcul, un organ bolnav); exereză, extirpare. 2. transportare a materialelor rezultate din dezagregarea rocilor. ♦ reducere a masei unui gheţar sau a zăpezii prin topire şi evaporare. 3. fenomen fizic în urma căruia un meteorit, satelit etc., pierde din substanţă datorită încălzirii sale până la incandescenţă. (< fr. ablation, lat. ablatio)

Marele dicţionar de neologisme, Florin Marcu, Editura Saeculum, 2000

ABLAŢIÚNE, ablaţiuni, s.f. 1. Transportare (prin acţiunea vântului, a apelor sau a gheţarilor) a materialului rezultat în urma dezagregării solului sau a rocilor. 2. Îndepărtare chirurgicală a unui organ, a unui membru al corpului omenesc, a unei tumori etc. 3. Fenomen fizic prin care un corp care străbate atmosfera cu mare viteză pierde din substanţă, devenind incandescent prin frecarea cu aerul. [Pr.: -ţi-u-] – Din fr. ablation, lat. ablatio, -onis.

Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, 1998

ABLAŢIÚNE s. (MED.) exereză, extirpare, scoatere. (~ apendicelui.)

Dicţionar de sinonime, Mircea şi Luiza Seche, Editura Litera Internaţional, 2002

ablaţiúne s. f. (sil. -ţi-u-), g.-d. art. ablaţiúnii; pl. ablaţiúni

Dicţionar ortografic al limbii române, Colectiv, Editura Litera Internaţional, 2002

ABLAŢIÚN//E ~i f. 1) Intervenţie chirurgicală prin care se îndepărtează un organ, un membru sau un ţesut bolnav. 2) Îndepărtare (prin acţiunea apelor, a vântului etc.) a materialului rezultat în urma dezagregării solului, a rocilor. 3) Reducere a masei unui gheţar, prin topire sau evaporare. [G.-D. ablaţiunii; Sil. -ţi-u-] /<lat. ablatio, ~onis, fr. ablation

Noul dicţionar explicativ al limbii române, Litera Internaţional, Editura Litera Internaţional, 2002

ABLAŢIÚNE s.f. 1. Operaţie chirurgicală prin care se îndepărtează total sau parţial un organ, un ţesut sau un membru bolnav. 2. (Geol.) Transportare (prin acţiunea apei, a vântului, a gheţarilor etc.) a materialului rezultat din dezagregarea rocilor. ♦ Reducere a masei unui gheţar prin topire, evaporare sau distrugere mecanică. 3. (Astr.) Fenomen fizic în urma căruia un meteorit, satelit etc., străbătând atmosfera, pierde din substanţă datorită încălzirii sale până la incandescenţă. [Var. ablaţie s.f. / cf. fr. ablation, lat. ablatio].

Dicţionar de neologisme, Florin Marcu şi Constant Maneca, Editura Academiei, Bucureşti, 1986

Adauga o definitie | Adauga un cuvant nou.

Toate A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z

Cuvant:  
*) pentru a cauta în dictionar utilizaţi caractere româneşti.
DIC-DEX