Dictionar Roman Explicativ
 
 
Dictionar » Dictionar Roman-Roman » absolutism

absolutism

Adauga o definitie | Adauga un cuvant nou.

Toate A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z

Cuvant:  
*) pentru a cauta în dictionar utilizaţi caractere româneşti.

absolutism

Definitie preluata din dictionarul DEX Online Link

absolutísm s. n. regim politic în care un monarh concentrează în mâinile sale întreaga putere. (< fr. absolutisme)

Marele dicţionar de neologisme, Florin Marcu, Editura Saeculum, 2000

ABSOLUTÍSM s.n. Regim politic propriu monarhiei absolute; putere absolută a unui monarh. ♢ Absolutism luminat = regim politic apărut în sec. XVIII şi caracterizat prin atitudinea înţelegătoare a suveranilor faţă de cerinţele progresului, de sfaturile gânditorilor luminaţi etc. – Din fr. absolutisme.

Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, 1998

ABSOLUTÍSM s. (POL.) autocraţie, (înv.) samoderjavie.

Dicţionar de sinonime, Mircea şi Luiza Seche, Editura Litera Internaţional, 2002

absolutísm s. n., g.-d. art. absolutísmului

Dicţionar ortografic al limbii române, Colectiv, Editura Litera Internaţional, 2002

ABSOLUTÍSM n. 1) Formă de guvernământ bazată pe puterea absolută a unei singure persoane (monarh, duce etc.); autocraţie. 2) Concepţie care stă la baza unei monarhii. /<fr. absolutisme

Noul dicţionar explicativ al limbii române, Litera Internaţional, Editura Litera Internaţional, 2002

ABSOLUTÍSM s.n. Concepţie care stă la baza unei monarhii absolute; formă de guvernământ bazată pe puterea nelimitată a unui monarh; monarhie absolută. V. tiranie, autocraţie, despotism. [Cf. fr. absolutisme, rus. absolutizm].

Dicţionar de neologisme, Florin Marcu şi Constant Maneca, Editura Academiei, Bucureşti, 1986

Adauga o definitie | Adauga un cuvant nou.

Toate A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z

Cuvant:  
*) pentru a cauta în dictionar utilizaţi caractere româneşti.
DIC-DEX