Dictionar Roman Explicativ
 
 
Dictionar » Dictionar Roman-Roman » abstracţie

abstracţie

Adauga o definitie | Adauga un cuvant nou.

Toate A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z

Cuvant:  
*) pentru a cauta în dictionar utilizaţi caractere româneşti.

abstracţie

Definitie preluata din dictionarul DEX Online Link

ABSTRÁCŢIE, abstracţii, s.f. Abstractizare; (concr.) lucru abstract. ♢ Expr. A face abstracţie de... = a nu lua în considerare; a ignora. [Var.: abstracţiúne s.f.] – Din fr. abstraction, lat. abstractio, -onis.

Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, 1998

abstrácţie s. f. 1. noţiune, idee rezultată din procesul de abstractizare. 2. abstractizare. ♢ a face ~ de = a nu lua în considerare. (< fr. abstraction, lat. abstractio)

Marele dicţionar de neologisme, Florin Marcu, Editura Saeculum, 2000

ABSTRÁCŢIE s. abstractizare.

Dicţionar de sinonime, Mircea şi Luiza Seche, Editura Litera Internaţional, 2002

abstrácţie s. f. (sil. -ţi-e; mf. abs-), art. abstrácţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. abstrácţiei; pl. abstrácţii, art. abstrácţiile (sil. -ţi-i-)

Dicţionar ortografic al limbii române, Colectiv, Editura Litera Internaţional, 2002

ABSTRÁCŢI//E ~i f. Proces al gândirii constând din desprinderea, menţinerea şi generalizarea însuşirilor esenţiale ale unor obiecte sau fenomene. ♢ A face ~ de... a nu lua în considerare; a ignora. [G.-D. abstracţiei; Sil. abs-trac-ţi-e] /<fr. abstraction, lat. abstractio, ~onis

Noul dicţionar explicativ al limbii române, Litera Internaţional, Editura Litera Internaţional, 2002

ABSTRÁCŢIE s.f. (Fil.) Rezultatul procesului de abstractizare (noţiune, concept, categorie). ♢ A face abstracţie de = a ignora, a nu lua în considerare. ♦ Lucru abstract. [Gen. -iei, var. abstracţiune s.f. / cf. fr. abstraction, germ. Abstraktion, lat. abstractio].

Dicţionar de neologisme, Florin Marcu şi Constant Maneca, Editura Academiei, Bucureşti, 1986

!abstrácţie (-ţi-e)/(lucru abstract) abstracţiúne (-ţi-u-) (dar numai: a face abstracţie) s. f., art. abstrácţia (-ţi-a)/abstracţiúnea, g.-d. art. abstrácţiei/abstracţiúnii; pl. abstrácţii/abstracţiúni, art. abstrácţiile (-ţi-i-)/abstracţiúnile

Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a, , Editura Univers Enciclopedic, 2005

Adauga o definitie | Adauga un cuvant nou.

Toate A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z

Cuvant:  
*) pentru a cauta în dictionar utilizaţi caractere româneşti.
DIC-DEX