Dictionar Roman Explicativ
 
 
Dictionar » Dictionar Roman-Roman » academic

academic

Adauga o definitie | Adauga un cuvant nou.

Toate A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z

Cuvant:  
*) pentru a cauta în dictionar utilizaţi caractere româneşti.

academic

Definitie preluata din dictionarul DEX Online Link

ACADÉMIC, -Ă, academici, -ce, adj. 1. Care ţine de academie, privitor la academie. ♢ Titlu academic = diplomă obţinută într-o şcoală de grad universitar. ♦ (Substantivat, m.; înv.) Membru al Academiei Române. 2. Distins, solemn; de o corectitudine exagerată; convenţional. ♢ Stil academic = manieră în artă în care subiectul este tratat în genul studiilor de şcoală de artă academică (1); stil sobru, corect, ştiinţific, convenţional şi rece. – Din fr. académique, lat. academicus.

Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, 1998

ACADÉMIC adj. 1. distins, solemn, (livr.) elevat. (Ton ~.) 2. convenţional, (fig.) rece. (Pictură ~.)

Dicţionar de sinonime, Mircea şi Luiza Seche, Editura Litera Internaţional, 2002

académic adj. m., pl. académici; f. sg. académică, pl. académice

Dicţionar ortografic al limbii române, Colectiv, Editura Litera Internaţional, 2002

ACADÉMI//C ~că (~ci, ~ce) 1) Care ţine de academie; propriu academiei. 2) Care are caracter pur teoretic. Discuţie ~că. /<lat. academicus, fr. académique

Noul dicţionar explicativ al limbii române, Litera Internaţional, Editura Litera Internaţional, 2002

ACADÉMIC, -Ă adj. 1. referitor la academie. 2. propriu unei academii; distins; solemn, convenţional, rece. (< fr. académique, lat. academicus)

Marele dicţionar de neologisme, Florin Marcu, Editura Saeculum, 2000

ACADÉMIC, -Ă adj. 1. Referitor la academie, de academie. ♢ Titlu academic = diplomă obţinută la absolvirea unei forme de învăţământ universitar. 2. Distins; solemn. // s.m. (Rar) Academician. [< rus. akademik, cf. fr. académique, it. academico < lat. academicus].

Dicţionar de neologisme, Florin Marcu şi Constant Maneca, Editura Academiei, Bucureşti, 1986

NEACADÉMIC, -Ă, neacademici, -ce, adj. 1. Care nu aparţine academiei sau academismului. 2. Lipsit de solemnitate, de convenţionalism. [Pr.: ne-a-] – Ne- + academic (după engl. non-academic).

Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, 1998

neacadémic adj. m. (sil. ne-a-), pl. neacadémici; f. sg. neacadémică, pl. neacadémice

Dicţionar ortografic al limbii române, Colectiv, Editura Litera Internaţional, 2002

ACADEMICIÁN, -Ă, academicieni, -e, s.m. şi f. Membru (de onoare sau titular) al unei academii. [Pr.: -ci-an] – Din fr. académicien.

Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, 1998

academicián s. m. (sil. -ci-an), pl. academiciéni (sil. -ci-eni)

Dicţionar ortografic al limbii române, Colectiv, Editura Litera Internaţional, 2002

ACADEMICI//ÁN ~éni m. Membru al unei academii. [Sil. -ci-an] /<fr. académicien

Noul dicţionar explicativ al limbii române, Litera Internaţional, Editura Litera Internaţional, 2002

ACADEMICIÁN, -Ă s. m. f. membru al unei academii (1). (< fr. académicien)

Marele dicţionar de neologisme, Florin Marcu, Editura Saeculum, 2000

ACADEMICIÁN, -Ă s.m. şi f. Membru al unei academii. [Pron. -ci-an, pl. -ieni, -iene. / < fr. académicien].

Dicţionar de neologisme, Florin Marcu şi Constant Maneca, Editura Academiei, Bucureşti, 1986

ANTIACADÉMIC, -Ă, antiacademici, -ce, adj. Care respinge principiile academice (2). [Pr.: -ti-a-] – Din fr. antiacadémique.

Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, 1998

antiacadémic adj. → academic

Dicţionar ortografic al limbii române, Colectiv, Editura Litera Internaţional, 2002

ANTIACADÉMI//C ~că (~ci, ~ce) Care respinge principiile academice. /<fr. antiacadémique

Noul dicţionar explicativ al limbii române, Litera Internaţional, Editura Litera Internaţional, 2002

ANTIACADÉMIC, -Ă adj. contra principiilor academice. (< fr. antiacadémique)

Marele dicţionar de neologisme, Florin Marcu, Editura Saeculum, 2000

academiciánă s. f. (sil. -ci-a-), g.-d. art. academiciénei (sil. -ci-e-); pl. academiciéne

Dicţionar ortografic al limbii române, Colectiv, Editura Litera Internaţional, 2002

Adauga o definitie | Adauga un cuvant nou.

Toate A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z

Cuvant:  
*) pentru a cauta în dictionar utilizaţi caractere româneşti.
DIC-DEX