Dictionar Roman Explicativ
 
 
Dictionar » Dictionar Roman-Roman » accidental

accidental

Adauga o definitie | Adauga un cuvant nou.

Toate A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z

Cuvant:  
*) pentru a cauta în dictionar utilizaţi caractere româneşti.

accidental

Definitie preluata din dictionarul DEX Online Link

ACCIDENTÁL, -Ă, accidentali, -e, adj. Întâmplător; incidental. ♦ Secundar, neesenţial. – Din fr. accidentel.

Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, 1998

ACCIDENTÁL adj. 1. v. întâmplător. 2. neesenţial, secundar. (Un aspect ~ al problemei.)

Dicţionar de sinonime, Mircea şi Luiza Seche, Editura Litera Internaţional, 2002

accidentál adj. m., pl. accidentáli; f. sg. accidentálă, pl. accidentále

Dicţionar ortografic al limbii române, Colectiv, Editura Litera Internaţional, 2002

ACCIDENTÁL ~ă (~i, ~e) 1) Care este întâmplător; neprevăzut; cazual. 2) Care este neesenţial, secundar. /<fr. accidentel

Noul dicţionar explicativ al limbii române, Litera Internaţional, Editura Litera Internaţional, 2002

ACCIDENTÁL, -Ă adj. Întâmplător; (p. ext.) neesenţial. [Cf. fr. accidentel, engl. accidental].

Dicţionar de neologisme, Florin Marcu şi Constant Maneca, Editura Academiei, Bucureşti, 1986

ACCIDENTÁL, -Ă adj. 1. întâmplător, fortuit. 2. secundar, neesenţial. (< fr. accidentel)

Marele dicţionar de neologisme, Florin Marcu, Editura Saeculum, 2000

accidentalitáte s. f., g.-d. art. accidentalităţii

Dicţionar ortografic al limbii române, Colectiv, Editura Litera Internaţional, 2002

ACCIDENTALITÁTE s.f. (Rar) Caracter accidental. [< accidental + -itate].

Dicţionar de neologisme, Florin Marcu şi Constant Maneca, Editura Academiei, Bucureşti, 1986

Adauga o definitie | Adauga un cuvant nou.

Toate A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z

Cuvant:  
*) pentru a cauta în dictionar utilizaţi caractere româneşti.
DIC-DEX