Dictionar Roman Explicativ
 
 
Dictionar » Dictionar Roman-Roman » acerb

acerb

Adauga o definitie | Adauga un cuvant nou.

Toate A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z

Cuvant:  
*) pentru a cauta în dictionar utilizaţi caractere româneşti.

acerb

Definitie preluata din dictionarul DEX Online Link

ACÉRB, -Ă, acerbi, -e, adj. Necruţător, înverşunat, aspru; agresiv, caustic, sarcastic. – Din fr. acerbe, lat. acerbus.

Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, 1998

ACÉRB adj. v. înverşunat.

Dicţionar de sinonime, Mircea şi Luiza Seche, Editura Litera Internaţional, 2002

acérb adj. m., pl. acérbi; f. sg. acérbă, pl. acérbe

Dicţionar ortografic al limbii române, Colectiv, Editura Litera Internaţional, 2002

ACÉRB ~ă (~i, ~e) Care acţionează cu dârzenie sporită; agresiv; caustic; necruţător; înverşunat. Critică ~ă. /<fr. acerbe, lat. acerbus

Noul dicţionar explicativ al limbii române, Litera Internaţional, Editura Litera Internaţional, 2002

ACÉRB, -Ă adj. (Liv.) Înverşunat, necruţător, aspru. [< fr. acerbe, cf. lat. acerbus].

Dicţionar de neologisme, Florin Marcu şi Constant Maneca, Editura Academiei, Bucureşti, 1986

ACÉRB, -Ă adj. îndârjit, înverşunat, necruţător. (< fr. acerbe, lat. acerbus)

Marele dicţionar de neologisme, Florin Marcu, Editura Saeculum, 2000

EXACERBÁ, exacerbez, vb. I. Tranz. (Livr.) A intensifica, a accentua, a exagera sentimente, dureri etc. – Din fr. exacerber, lat. exacerbare.

Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, 1998

EXACERBÁ vb. tr. (despre dureri, senzaţii, sentimente) a intensifica, a accentua, a exagera. (< fr. exacerber, lat. exacerbare)

Marele dicţionar de neologisme, Florin Marcu, Editura Saeculum, 2000

exacerbá vb. (sil. mf. ex-), ind. prez. 1 sg. exacerbéz, 3 sg. şi pl. exacerbeáză

Dicţionar ortografic al limbii române, Colectiv, Editura Litera Internaţional, 2002

A EXACERB//Á ~éz tranz. rar (dureri, sentimente, pasiuni etc.) A aduce la paroxism; a intensifica în cel mai înalt grad. /<fr. exacerber, lat. exacerbare

Noul dicţionar explicativ al limbii române, Litera Internaţional, Editura Litera Internaţional, 2002

EXACERBÁ vb. I. tr. (Liv.) A face mai violent; a întări, a intensifica (o durere, o pasiune etc.). [< fr. exacerber, cf. lat. exacerbare].

Dicţionar de neologisme, Florin Marcu şi Constant Maneca, Editura Academiei, Bucureşti, 1986

EXACERBÁT, -Ă, exacerbaţi, -te, adj. (Livr.) Intensificat, accentuat, exagerat. – V. exacerba.

Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, 1998

EXACERBÁRE, exacerbări, s.f. (Livr.) Acţiunea de a exacerba şi rezultatul ei; exacerbaţie. – V. exacerba.

Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, 1998

exacerbáre s. f. (sil. mf. ex-), g.-d. art. exacerbării; pl. exacerbări

Dicţionar ortografic al limbii române, Colectiv, Editura Litera Internaţional, 2002

EXACERBÁRE s.f. (Liv.) Faptul de a (se) exacerba; exacerbaţie. [< exacerba].

Dicţionar de neologisme, Florin Marcu şi Constant Maneca, Editura Academiei, Bucureşti, 1986

EXACERBÁŢIE, exacerbaţii, s.f. (Livr.) Intensificare a unei dureri, a unei pasiuni etc.; exacerbare. – Din fr. exacerbation.

Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, 1998

EXACERBÁŢIE s. f. exacerbare. (< fr. exacerbation)

Marele dicţionar de neologisme, Florin Marcu, Editura Saeculum, 2000

exacerbáţie s. f. (sil. -ţi-e; mf. ex-), art. exacerbáţia (sil. ţi-a-), g.-d. art. exacerbáţiei; pl. exacerbáţii, art. exacerbáţiile (sil. -ţi-i-)

Dicţionar ortografic al limbii române, Colectiv, Editura Litera Internaţional, 2002

EXACERBÁŢIE s.f. (Liv.) Exacerbare; intensificare a unei dureri, a unei pasiuni. [Gen. -iei, var. exacerbaţiune s.f. / < fr. exacerbation].

Dicţionar de neologisme, Florin Marcu şi Constant Maneca, Editura Academiei, Bucureşti, 1986

IARBA-CÉRBILOR s. v. pieptănariţă.

Dicţionar de sinonime, Mircea şi Luiza Seche, Editura Litera Internaţional, 2002

EXACERBAŢIÚNE s.f. v. exacerbaţie.

Dicţionar de neologisme, Florin Marcu şi Constant Maneca, Editura Academiei, Bucureşti, 1986

Adauga o definitie | Adauga un cuvant nou.

Toate A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z

Cuvant:  
*) pentru a cauta în dictionar utilizaţi caractere româneşti.
DIC-DEX