Dictionar Roman Explicativ
 
 
Dictionar » Dictionar Roman-Roman » achiziţiona

achiziţiona

Adauga o definitie | Adauga un cuvant nou.

Toate A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z

Cuvant:  
*) pentru a cauta în dictionar utilizaţi caractere româneşti.

achiziţiona

Definitie preluata din dictionarul DEX Online Link

ACHIZIŢIONÁ, achiziţionez, vb. I. Tranz. A procura produse (agroalimentare) sau materiale. ♦ A procura obiecte rare. [Pr.: -ţi-o-] – Achiziţie + suf. -ona.

Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, 1998

ACHIZIŢIONÁ vb. 1. v. cumpăra. 2. v. procura.

Dicţionar de sinonime, Mircea şi Luiza Seche, Editura Litera Internaţional, 2002

achiziţioná vb. (sil. -ţi-o-), ind. prez. 1 sg. achiziţionéz, 2 pl. achiziţionézi, 3 sg. şi pl. achiziţioneáză

Dicţionar ortografic al limbii române, Colectiv, Editura Litera Internaţional, 2002

A ACHIZIŢION//Á ~éz tranz. (produse, obiective rare etc.) A obţine prin achiziţie. [Sil. -ţi-o-] /achiziţie + suf. ~ona

Noul dicţionar explicativ al limbii române, Litera Internaţional, Editura Litera Internaţional, 2002

ACHIZIŢIONÁ vb. I. tr. 1. A procura, a cumpăra obiecte (rare); 2. A obţine, a procura produse pe cale de achiziţii (2) [în DN]. [Pron. -ţi-o-. / < achiziţie + -ona].

Dicţionar de neologisme, Florin Marcu şi Constant Maneca, Editura Academiei, Bucureşti, 1986

ACHIZIŢIONÁ vb. tr. a procura, a cumpăra prin achiziţie. (< achiziţie + -ona)

Marele dicţionar de neologisme, Florin Marcu, Editura Saeculum, 2000

achiziţiona, achiziţionez v.t. 1. a fura 2. a aresta (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)

Această sursă include definiţii ale unor cuvinte de uz curent care nu există în nici unul din celelalte dicţionare, , ,

achiziţionat, -ă, achiziţionaţi, -te, adj. 1. furat 2. arestat (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)

Această sursă include definiţii ale unor cuvinte de uz curent care nu există în nici unul din celelalte dicţionare, , ,

ACHIZIŢIONÁRE, achiziţionări, s.f. Acţiunea de a achiziţiona şi rezultatul ei; achiziţie (1). [Pr.: -ţi-o] – V. achiziţiona.

Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, 1998

ACHIZIŢIONÁRE s. v. cumpărare

Dicţionar de sinonime, Mircea şi Luiza Seche, Editura Litera Internaţional, 2002

achiziţionáre s. f. (sil. -ţi-o-), g.-d. art. achiziţionării; pl. achiziţionări

Dicţionar ortografic al limbii române, Colectiv, Editura Litera Internaţional, 2002

ACHIZIŢIONÁRE s.f. Acţiunea de a achiziţiona; achiziţie (1) [în DN]. [< achiziţiona].

Dicţionar de neologisme, Florin Marcu şi Constant Maneca, Editura Academiei, Bucureşti, 1986

Adauga o definitie | Adauga un cuvant nou.

Toate A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z

Cuvant:  
*) pentru a cauta în dictionar utilizaţi caractere româneşti.
DIC-DEX