Dictionar Roman Explicativ
 
 
Dictionar » Dictionar Roman-Roman » acoperit

acoperit

Adauga o definitie | Adauga un cuvant nou.

Toate A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z

Cuvant:  
*) pentru a cauta în dictionar utilizaţi caractere româneşti.

acoperit

Definitie preluata din dictionarul DEX Online Link

ACOPERÍT, -Ă, acoperiţi, -te, adj. Care are acoperiş, care are capac etc. ♦ Tăinuit, ascuns. ♦ (Despre cer) Înnorat. – V. acoperi.

Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, 1998

Acoperit ≠ descoperit

Dicţionar de antonime, Mircea şi Luiza Seche, Editura Litera Internaţional, 2002

ACOPERÍT adj. 1. v. învelit. 2. v. îmbrăcat. 3. v. astupat. 4. ascuns, camuflat, mascat. (O uşă ~.) 5. v. plin.

Dicţionar de sinonime, Mircea şi Luiza Seche, Editura Litera Internaţional, 2002

Acoperit de perdele, de la verbul a perdelui

Această sursă include definiţii ale unor cuvinte de uz curent care nu există în nici unul din celelalte dicţionare, , ,

ACOPERITÓR, -OÁRE, acoperitori, -oare, adj., s.f. 1. Adj. Care acoperă; care garantează. 2. S.f. Obiect cu care se acoperă ceva sau cineva. – Acoperi + suf. -tor.

Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, 1998

NEACOPERÍT, -Ă, neacoperiţi, -te, adj. 1. Care nu are acoperiş; care nu are capac; descoperit (1). 2. (Despre acţiuni, fapte) Care nu este justificat prin măsuri şi acte normative; descoperit (2). [Pr.: ne-a-] – Ne- + acoperit.

Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, 1998

NEACOPERÍT adj. 1. v. deschis. 2. v. dezvelit.

Dicţionar de sinonime, Mircea şi Luiza Seche, Editura Litera Internaţional, 2002

acoperitór adj. m., pl. acoperitóri; f. sg. şi pl. acoperitoáre

Dicţionar ortografic al limbii române, Colectiv, Editura Litera Internaţional, 2002

ACOPERITOÁRE, acoperitori, s.f. – V. acoperitor (2) [DEX'98]

Această sursă include definiţii ale unor cuvinte de uz curent care nu există în nici unul din celelalte dicţionare, , ,

ACOPERITOÁRE s. faţă, învelitoare. (~ de masă, de pernă.)

Dicţionar de sinonime, Mircea şi Luiza Seche, Editura Litera Internaţional, 2002

acoperitoáre s. f., g.-d. art. acoperitórii; pl. acoperitóri

Dicţionar ortografic al limbii române, Colectiv, Editura Litera Internaţional, 2002

Adauga o definitie | Adauga un cuvant nou.

Toate A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z

Cuvant:  
*) pentru a cauta în dictionar utilizaţi caractere româneşti.
DIC-DEX