Dictionar Roman Explicativ
 
 
Dictionar » Dictionar Roman-Roman » acrobat

acrobat

Adauga o definitie | Adauga un cuvant nou.

Toate A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z

Cuvant:  
*) pentru a cauta în dictionar utilizaţi caractere româneşti.

acrobat

Definitie preluata din dictionarul DEX Online Link

ACROBÁT, -Ă, acrobaţi, -te, s.m. şi f. Gimnast care execută exerciţii de echilibristică. ♦ Fig. Persoană inconsecventă în comportare, în idei etc.; persoană care caută să epateze, să iasă din comun. – Din fr. acrobate.

Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, 1998

ACROBÁT s. (înv.) săritor. (~ la circ.)

Dicţionar de sinonime, Mircea şi Luiza Seche, Editura Litera Internaţional, 2002

acrobát s. m. (sil. -cro-), pl. acrobáţi

Dicţionar ortografic al limbii române, Colectiv, Editura Litera Internaţional, 2002

ACROBÁ//T ~ţi m. 1) Gimnast specializat în acrobaţie. 2) fig. Persoană inconsecventă în atitudini, în păreri. [Sil. a-cro-] /<fr. acrobate

Noul dicţionar explicativ al limbii române, Litera Internaţional, Editura Litera Internaţional, 2002

ACROBÁT, -Ă s.m. şi f. Gimnast care execută exerciţii grele, mai ales de echilibristică. ♦ (Fig.) Om lipsit de consecvenţă în atitudini, în păreri etc.; cel care caută să epateze prin procedee ieşite din comun. [< fr. acrobate, cf. it. acrobata, gr. akrobatos – care merge în vârful picioarelor].

Dicţionar de neologisme, Florin Marcu şi Constant Maneca, Editura Academiei, Bucureşti, 1986

ACROBÁT, -Ă s. m. f. 1. gimnast în acrobaţie. 2. (fig.) om lipsit de consecvenţă; cel care caută să epateze. (< fr. acrobate, gr. akrobatos)

Marele dicţionar de neologisme, Florin Marcu, Editura Saeculum, 2000

ACROBÁTIC, -Ă, acrobatici, -ce, adj. s.f. 1. Adj. (Ca) de acrobat, privitor la acrobaţi sau la acrobaţie. 2. S.f. Arta de a face acrobaţii, arta acrobatului; acrobaţie (2). – Din fr. acrobatique.

Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, 1998

ACROBÁTIC adj. echilibristic, (livr.) funambulesc. (Mişcări ~.)

Dicţionar de sinonime, Mircea şi Luiza Seche, Editura Litera Internaţional, 2002

acrobátă s. f. (sil. -cro-), pl. acrobáte

Dicţionar ortografic al limbii române, Colectiv, Editura Litera Internaţional, 2002

acrobátic adj. m. (sil. -cro-), pl. acrobátici; f. sg. acrobátică, pl. acrobátice

Dicţionar ortografic al limbii române, Colectiv, Editura Litera Internaţional, 2002

ACROBÁTI//C ~că (~ci, ~ce) Care ţine de acrobaţie; privitor la acrobaţie. /<fr. acrobatique

Noul dicţionar explicativ al limbii române, Litera Internaţional, Editura Litera Internaţional, 2002

ACROBÁTIC, -Ă adj. De acrobat; referitor la acrobaţi sau la acrobaţie; asemănător cu jocul acrobaţilor. [Cf. fr. acrobatique, it. acrobatico].

Dicţionar de neologisme, Florin Marcu şi Constant Maneca, Editura Academiei, Bucureşti, 1986

ACROBÁTIC, -Ă I. adj. referitor la acrobaţii. II. s. f. arta de a face acrobaţii. (< fr. acrobatique, /II/ germ. Akrobatik)

Marele dicţionar de neologisme, Florin Marcu, Editura Saeculum, 2000

ACROBÁTICĂ, acrobatici, s.f. – V. acrobatic (2) [DEX'98]

Această sursă include definiţii ale unor cuvinte de uz curent care nu există în nici unul din celelalte dicţionare, , ,

acrobátică s. f. (sil. -cro-), g.-d. art. acrobáticii

Dicţionar ortografic al limbii române, Colectiv, Editura Litera Internaţional, 2002

ACROBÁTICĂ s.f. Arta de a face acrobaţii, arta acrobatului. [Gen. -cii. / Cf. germ. Akrobatik].

Dicţionar de neologisme, Florin Marcu şi Constant Maneca, Editura Academiei, Bucureşti, 1986

Adauga o definitie | Adauga un cuvant nou.

Toate A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z

Cuvant:  
*) pentru a cauta în dictionar utilizaţi caractere româneşti.
DIC-DEX