Dictionar Roman Explicativ
 
 
Dictionar » Dictionar Roman-Roman » acrocefal

acrocefal

Adauga o definitie | Adauga un cuvant nou.

Toate A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z

Cuvant:  
*) pentru a cauta în dictionar utilizaţi caractere româneşti.

acrocefal

Definitie preluata din dictionarul DEX Online Link

ACROCEFÁL, -Ă, acrocefali, -e, adj. Cu craniul ascuţit, conic, cu creştetul ţuguiat. – Din fr. acrocéphale.

Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, 1998

acrocefál adj. m. (sil. -cro-), pl. acrocefáli; f. sg. acrocefálă, pl. acrocefále

Dicţionar ortografic al limbii române, Colectiv, Editura Litera Internaţional, 2002

ACROCEFÁL ~ă (~i, ~e) Care are craniul înalt şi ţuguiat. /<fr. acrocéphale

Noul dicţionar explicativ al limbii române, Litera Internaţional, Editura Litera Internaţional, 2002

ACROCEFÁL, -Ă adj. Cu craniul înalt, ţuguiat. [< fr. acrocéphale, cf. gr. akros – ascuţit, kephale – cap].

Dicţionar de neologisme, Florin Marcu şi Constant Maneca, Editura Academiei, Bucureşti, 1986

ACROCEFÁL, -Ă adj., s. m. f. (cel) care prezintă acrocefalie; oxicefal. (< fr. acrocéphale)

Marele dicţionar de neologisme, Florin Marcu, Editura Saeculum, 2000

MACROCEFÁL, -Ă adj., s. m. f. (individ) care prezintă macrocefalie. (< fr. macrocéphale)

Marele dicţionar de neologisme, Florin Marcu, Editura Saeculum, 2000

MACROCEFÁL, -Ă macrocefali, -e adj., s.m. şi f. (Persoană) care prezintă fenomenul de macrocefalie. – Din fr. macrocéphal.

Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, 1998

MACROCEFÁL adj. (BIOL.) megalocefal. (Tip uman ~.)

Dicţionar de sinonime, Mircea şi Luiza Seche, Editura Litera Internaţional, 2002

macrocefál adj. m., s. m. (sil. -cro-), pl. macrocefáli; f. sg. macrocefálă, pl. macrocefále

Dicţionar ortografic al limbii române, Colectiv, Editura Litera Internaţional, 2002

MACROCEFÁL ~ă (~i, ~e) şi substantival (despre cap) Care este foarte mare în raport cu corpul. /<fr. macrocéphale

Noul dicţionar explicativ al limbii române, Litera Internaţional, Editura Litera Internaţional, 2002

MACROCEFÁL, -Ă adj. Cu craniul mare; megalocefal. [< fr. macrocéphale, cf. gr. makros – mare, kephale – cap].

Dicţionar de neologisme, Florin Marcu şi Constant Maneca, Editura Academiei, Bucureşti, 1986

ACROCEFALÍE s.f. Malformaţie a craniului, constând în aspectul ascuţit, conic al cuţii craniene; oxicefalie. – Din fr. acrocéphalie.

Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, 1998

ACROCEFALÍE s. (MED.) oxicefalie.

Dicţionar de sinonime, Mircea şi Luiza Seche, Editura Litera Internaţional, 2002

acrocefalíe s. f. (sil. -cro-), art. acrocefalía, g.-d. acrocefalíi, art. acrocefalíei

Dicţionar ortografic al limbii române, Colectiv, Editura Litera Internaţional, 2002

ACROCEFALÍE f. Deformaţie congenitală a craniului caracterizată prin aspectul ascuţit, conic al cutiei craniene. /<fr. acrocéphalie

Noul dicţionar explicativ al limbii române, Litera Internaţional, Editura Litera Internaţional, 2002

ACROCEFÁLIC, -Ă adj. Care prezintă acrocefalie. [< fr. acrocéphalique].

Dicţionar de neologisme, Florin Marcu şi Constant Maneca, Editura Academiei, Bucureşti, 1986

ACROCEFALÍE s.f. Deformaţie congenitală a craniului, constând în ţuguierea lui. [Gen. -iei. / < fr. acrocéphalie].

Dicţionar de neologisme, Florin Marcu şi Constant Maneca, Editura Academiei, Bucureşti, 1986

ACROCEFALÍE s. f. malformaţie congenitală constând în ţuguierea craniului; oxicefalie. (< fr. acrocéphalie)

Marele dicţionar de neologisme, Florin Marcu, Editura Saeculum, 2000

MACROCEFALÍE s. f. dezvoltare patologică a volumului capului. (< fr. macrocéphalie)

Marele dicţionar de neologisme, Florin Marcu, Editura Saeculum, 2000

MACROCEFALÍE, macrocefalii, s.f. Anomalie congenitală caracterizată prin alungirea craniului şi dezvoltarea lui exagerată în comparaţie cu corpul. – Din fr. macrocéphalie.

Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, 1998

macrocefalíe s. f. (sil. -cro-), art. macrocefalía, g.-d. art. macrocefalíei; pl. macrocefalíi, art. macrocefalíile

Dicţionar ortografic al limbii române, Colectiv, Editura Litera Internaţional, 2002

MACROCEFALÍE f. Anomalie constând în creşterea exagerată a capului. /<fr. macrocéphalie

Noul dicţionar explicativ al limbii române, Litera Internaţional, Editura Litera Internaţional, 2002

MACROCEFALÍE s.f. Anomalie constând din a avea capul anormal de mare. [Gen. -iei. / < fr. macrocéphalie].

Dicţionar de neologisme, Florin Marcu şi Constant Maneca, Editura Academiei, Bucureşti, 1986

Adauga o definitie | Adauga un cuvant nou.

Toate A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z

Cuvant:  
*) pentru a cauta în dictionar utilizaţi caractere româneşti.
DIC-DEX