Dictionar Roman Explicativ
 
 
Dictionar » Dictionar Roman-Roman » sorit

sorit

Adauga o definitie | Adauga un cuvant nou.

Toate A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z

Cuvant:  
*) pentru a cauta în dictionar utilizaţi caractere româneşti.

sorit

Definitie preluata din dictionarul DEX Online Link

SORÍT1, sorite, s.n. (Log.) Raţionament compus dintr-o serie de silogisme aşezate astfel încât atributul unuia să fie subiectul silogismului următor, concluzia având ca subiect subiectul primului silogism şi ca atribut atributul penultimului silogism. – Din fr. sorite, lat. sorites.

Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, 1998

SORÍT2, -Ă, soriţi, -te, adj. (Pop.) Însorit. – V. sori.

Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, 1998

SORÍT adj. v. însorit.

Dicţionar de sinonime, Mircea şi Luiza Seche, Editura Litera Internaţional, 2002

sorít s. n., pl. soríte

Dicţionar ortografic al limbii române, Colectiv, Editura Litera Internaţional, 2002

SORÍT s.n. Polisilogism contractat prin excluderea concluziilor intermediare, care în polisilogismele iniţiale îndeplineau rolul uneia dintre premise. [< fr. sorite, lat. sorites, gr. soreites < soros – mulţime].

Dicţionar de neologisme, Florin Marcu şi Constant Maneca, Editura Academiei, Bucureşti, 1986

SORÍT s. n. polisilogism, prin excluderea concluziilor intermediare, care în polisilogismele iniţiale îndeplineau rolul uneia dintre premise. (< fr. sorite, lat. sorites)

Marele dicţionar de neologisme, Florin Marcu, Editura Saeculum, 2000

ÎNSORÍT, -Ă, însoriţi, -te, adj. (Despre locuri, clădiri etc.) Luminos. ♦ (Despre timp) Cu soare; senin. ♦ Fig. Vesel, luminos. – V. însori.

Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, 1998

ÎNSORÍT adj. 1. v. frumos. 2. (rar) soros, (pop.) sorit. (Un loc ~.)

Dicţionar de sinonime, Mircea şi Luiza Seche, Editura Litera Internaţional, 2002

ÎNSORÍ//T ~tă (~ţi, ~te) 1) v. A SE ÎNSORI. 2) (despre timp sau despre perioade de timp) Care este cu mult soare. 3) (despre locuri) Care se află în bătaia soarelui. 4) (despre faţă, privire) Care este plin de seninătate. /v. a însori

Noul dicţionar explicativ al limbii române, Litera Internaţional, Editura Litera Internaţional, 2002

însorit

Această sursă include definiţii ale unor cuvinte de uz curent care nu există în nici unul din celelalte dicţionare, , ,

înjosorít, -ă, adj. (înv.) înjosit.

Dicţionar de arhaisme şi regionalisme, Gh. Bulgăr şi Gh. Constantinescu-Dobridor, Editura Saeculum Vizual, Bucureşti, 2002

Adauga o definitie | Adauga un cuvant nou.

Toate A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z

Cuvant:  
*) pentru a cauta în dictionar utilizaţi caractere româneşti.
DIC-DEX