Dictionar Roman Explicativ
 
 
Dictionar » Dictionar Roman-Roman » standard

standard

Adauga o definitie | Adauga un cuvant nou.

Toate A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z

Cuvant:  
*) pentru a cauta în dictionar utilizaţi caractere româneşti.

standard

Definitie preluata din dictionarul DEX Online Link

STÁNDARD, standarde, s.n. 1. Normă sau ansamblu de norme care reglementează calitatea, caracteristicile, forma etc. unui produs; document în care sunt consemnate aceste norme. ♦ (Concr.) Produs realizat pe baza unui standard (1). ♦ Fig. (Adjectival) Lipsit de originalitate, făcut după un şablon; comun. 2. (În sintagma) Standard de viaţă = grad de dezvoltare a condiţiilor de viaţă caracteristice unei persoane sau unei colectivităţi; nivel de trai. – Din fr., engl. standard.

Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, 1998

STÁNDARD adj. invar., s. 1. adj. v. banal. 2. s. nivel, (livr.) standing. (~ de viaţă.) 3. s. standard de stat = stas.

Dicţionar de sinonime, Mircea şi Luiza Seche, Editura Litera Internaţional, 2002

stándard s. n., pl. stándarde

Dicţionar ortografic al limbii române, Colectiv, Editura Litera Internaţional, 2002

STÁNDARD ~e n. 1) Normă obligatorie căreia trebuie să-i corespundă un produs; etalon. ♢ ~ de stat standard aprobat oficial, de care trebuie să se conducă toate întreprinderile şi organizaţiile economice. ~ de viaţă nivel de trai. 2) Produs care corespunde unei astfel de norme. 3) şi adjectival depr. Lucru lipsit de originalitate, făcut după şablon. /<fr., engl. standard, germ. Standard

Noul dicţionar explicativ al limbii române, Litera Internaţional, Editura Litera Internaţional, 2002

STÁNDARD s.n. 1. Tip, model făcut de probă. ♦ Totalitatea prescripţiilor de standardizare; document, act (oficial) în care sunt consemnate aceste prescripţii. ♦ Standard de viaţă = nivel de trai; limbă standard = aspect al unei limbi care reprezintă trăsăturile ei comune şi modul general de folosire. ♦ (Fig.; peior.) Care nu este original, făcut după şablon. 2. Melodie care a rezistat modificărilor gustului de-a lungul anilor, rămânând în repertoriul permanent al jazului. [Var. ştandard s.n. / < engl., fr. standard].

Dicţionar de neologisme, Florin Marcu şi Constant Maneca, Editura Academiei, Bucureşti, 1986

STÁNDARD s. n. 1. tip, model de probă. ♢ normă sau ansamblu de norme oficiale într-un document care reglementează condiţiile dimensionale de funcţionare ale unor materiale, piese, utilaje etc. o ~ de stat (abr. STAS) = standard cu aplicare obligatorie, aprobat de guvern. ♢ ~ de viaţă = nivel de trai. ♢ (fig.; adj.) lipsit de originalitate; făcut după şablon. ♢ limbă ~ = limbă însuşită de întreaga colectivitate, indiferent de apartenenţa dialectală a vorbitorilor; limba comună, curentă. 2. (fin.) ~ -aur = sistem al circulaţiei băneşti în baterea şi libera circulaţie a monedelor de aur cu valoare intrinsecă. 3. melodie de mare popularitate, care a rezistat modificărilor gustului de-a lungul anilor, rămânând în repertoriul permanent al jazului. (< fr., engl. standard)

Marele dicţionar de neologisme, Florin Marcu, Editura Saeculum, 2000

STANDARDIZÁ, standardizez, vb. I. Tranz. 1. A stabili şi a aplica un standard (1). 2. A fabrica în serie, pe baza unui standard (1). – Din fr. standardiser.

Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, 1998

STANDARDIZÁ vb. a tipiza. (A ~ produsele.)

Dicţionar de sinonime, Mircea şi Luiza Seche, Editura Litera Internaţional, 2002

standardizá vb., ind. prez. 1 sg. standardizéz, 3 sg. şi pl. standardizeáză

Dicţionar ortografic al limbii române, Colectiv, Editura Litera Internaţional, 2002

A STANDARDIZ//Á ~éz tranz. 1) A face să corespundă unui standard. 2) depr. A limita la un standard; a face stereotip; a şabloniza. /<fr. standardiser

Noul dicţionar explicativ al limbii române, Litera Internaţional, Editura Litera Internaţional, 2002

STANDARDIZÁ vb. I. tr. 1. A stabili norme standard privind calitatea, forma şi dimensiunile anumitor produse. 2. A fabrica în serie potrivit unor norme obligatorii. [< fr. standardiser].

Dicţionar de neologisme, Florin Marcu şi Constant Maneca, Editura Academiei, Bucureşti, 1986

STANDARDIZÁ vb. tr. 1. a stabili şi a aplica un standard. 2. (fig.) a uniformiza. ♢ a menţine nivelul calitativ la o cotă înaltă. (< fr. standardiser)

Marele dicţionar de neologisme, Florin Marcu, Editura Saeculum, 2000

Standardizat ≠ nestandardizat

Dicţionar de antonime, Mircea şi Luiza Seche, Editura Litera Internaţional, 2002

STANDARDIZÁT adj. tipizat. (Produse ~.)

Dicţionar de sinonime, Mircea şi Luiza Seche, Editura Litera Internaţional, 2002

STANDARDIZÁRE, standardizări, s.f. Acţiunea de a standardiza şi rezultatul ei. – V. standardiza.

Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, 1998

STANDARDIZÁRE s. tipizare. (~ produselor.)

Dicţionar de sinonime, Mircea şi Luiza Seche, Editura Litera Internaţional, 2002

standardizáre s. f., g.-d. art. standardizării; pl. standardizări

Dicţionar ortografic al limbii române, Colectiv, Editura Litera Internaţional, 2002

MULTISTÁNDARD adj. invar. (Tehn.) Compatibil cu mai multe standarde. – Din engl. multistandard.

Această sursă include definiţii ale unor cuvinte de uz curent care nu există în nici unul din celelalte dicţionare, , ,

STANDARDIZÁRE s.f. Acţiunea de a standardiza şi rezultatul ei; reglementare tehnică organizată a producţiei prin specificare, tipizare şi unificare pentru a asigura calitatea produselor, economisirea de material şi creşterea productivităţii muncii. [După fr. standardisation].

Dicţionar de neologisme, Florin Marcu şi Constant Maneca, Editura Academiei, Bucureşti, 1986

STANDARDIZÁRE s. f. acţiunea de a standardiza; reglementare tehnică organizată a producţiei de piese, subansamble, utilaje etc. prin specificare, tipizare şi unificare. (< standardiza)

Marele dicţionar de neologisme, Florin Marcu, Editura Saeculum, 2000

Nestandardizat ≠ standardizat

Dicţionar de antonime, Mircea şi Luiza Seche, Editura Litera Internaţional, 2002

Adauga o definitie | Adauga un cuvant nou.

Toate A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ş T Ţ U V W X Y Z

Cuvant:  
*) pentru a cauta în dictionar utilizaţi caractere româneşti.
DIC-DEX